Deşeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deşeurilor menajere şi similare acestora generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi de la operatori economici, deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, la care se adaugă şi deşeuri din construcţii şi demolări rezultate din amenajari interioare ale locuintelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare.
În ceea ce priveşte indicatorii de generare a deşeurilor municipale, conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2009, pentru România, cantitatea a fost de 393 kg/locuitor/an, cu 27% mai mică decât media la nivel european (524 kg/locuitor/an).

Învăţăm şi aplicăm împreună!

  1. Fiecare dintre noi trebuie să nu se mai gândească la conceptul de “deşeu” ca la ceva nefolositor, la sfârşitul ciclului de viaţă. “Deşeurile” sunt resurse şi atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, unde este chiar mai important datorită situaţiei economice mai dificile, “deşeurile” nu mai sunt privite ca fără rost ci ca bunuri, gata de a fi valorificate, transformate, folosite din nou ca materie primă.
  2. Resursele nu se pierd în totalitate ci se transformă, astfel denumirea de “deşeu” nu va mai fi folosită în viitor decât pentru un segment din viaţa resurselor. Acestea vor trece de la resurse la deşeuri, apoi din nou la resurse, şi aşa mai departe.

Prevenirea generării deşeurilor

Abordarea UE în domeniul gestionării deşeurilor se bazează pe trei principii majore:

  • Prevenirea generării deşeurilor – factor considerat a fi extrem de important în cadrul oricărei strategii de gestionare a deşeurilor, direct legat atât de îmbunătăţirea metodelor de producţie cât şi de determinarea consumatorilor să îşi modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) şi să abordeze un stil de viaţă care să genereze cantităţi reduse de deşeuri.
  • Reciclare şi reutilizare – în cazul în care sunt generate deşeuri, încurajarea unui nivel ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare materială. În acest sens sunt identificate câteva fluxuri de deşeuri pentru care reciclarea materială este prioritară: deşeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deşeuri de baterii, deşeuri din echipamente electrice şi electronice.
  • Îmbunătăţirea eliminării finale a deşeurilor şi a monitorizării – în cazul în care deşeurile nu pot fi recuperate, acestea trebuie eliminate în condiţii sigure pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare.

Învăţăm şi aplicăm împreună!

  • Statutul de CONSUMATORI implică faptul că toţi consumăm mai multe resurse, care sunt finite, la un moment dat se vor termina şi urmaşii noştri (chiar copiii noştri în cazul petrolului care se va termina în câteva zeci de ani) nu vor mai beneficia de acestea.
  • Momentan nu există materiale înlocuitoare pentru multe din materialele din telefoanele mobile, computere şi alte aparaturi electronice. Nu aruncaţi electronice care încă funcţionează!
  • Nu aruncaţi mobilă, sau alte obiecte de care cineva încă ar putea beneficia.
  • Nu folosi lucruri care sunt fabricate pentru unică folosinţă! Exemple sunt: sticlele de plastic, tacâmuri de plastic, aparate de ras, etc.
  • Gândeşte-te bine când alegi să cumperi un produs mai ieftin în ciuda unuia mai scump. Cel scump poate avea o viaţă mult mai lungă, ajungând la un moment dat să faci economie mult mai mare. Un exemplu poate consta în încălţămintea pentru sport unde se întâmplă des ca nişte pantofi sport mai ieftini să se rupă mult mai repede decat unii mai scumpi.
  • Fii atent ca produsele din lemn să nu provină din surse care nu sunt gestionate sustenabil. România mai are 27,3% din suprafaţă acoperită cu pădure, faţă de 80% acum 150 de ani. Produsele din lemn trebuie sa fie certificate. Întreabă vânzătorul dacă un produs este certificat şi nu contribuie la defrişări nesustenabile care vor duce la pierderea tuturor serviciilor oferite de păduri, de la spaţiu de recreere până la cel de sechestrare naturală a CO2, gaz care duce altfel la încălzirea globală şi schimbările climatice pe care deja le vedem cu toţii.